Baschet

Baschetul este unul dintre cele mai răspândite jocuri sportive din lume; se caracterizează prin fineţea, precizia şi fantezia exerciţiilor tehnice şi tactice, prin talia înaltă şi calităţile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde spirit de echipă şi de sacrificiu, inteligenţă şi rezistenţă nervoasă.

Vechile populaţii incaşe, maya şi azteceFlorida aveau o ţintă formată dintr-un coş de nuiele iar indienii din America practicau un joc în care mingea era aruncată într-un inel de piatră, suspendat orizontal pe un zid. Băştinaşii din plasau un fel de coş în trunchiuri de copac.

În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Springfield, din statul Massachusetts, SUA, pe numele său James A. Naismith, încercând să facă mai variate lecţiile de educaţie fizică ale studenţilor, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, fără condiţii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi şi a înlocuit poarta cu un coş suspendat pe un perete. Astfel a luat naştere sportul căruia i s-a spus apoi basketballbasket = coş, ball = minge).

La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucători pe teren. Jocul se răspândeşte în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se constituie Federaţia Internaţională de Baschet Amator (F.I.B.A.) şi din 1935 se dispută Campionatele Europene (la care a participat şi ţara noastră).

Regulament

Un joc de baschet are loc între două echipe a câte 5 jucători pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este să introducă mingea în coşul adversarilor şi să încerce să împiedice cealaltă echipa să înscrie. Echipa care înscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi învingătoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasată, aruncată, lovită, rostogolită, driblată, în orice direcţie.

Terenul de joc

Terenul de joc este o suprafaţă dreptunghiulară, plană şi dură, liberă de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m în lungime pe 15 m în lăţime, acestea fiind măsurate de la marginea interioară a liniilor care delimitează terenul. Federaţiile naţionale au autoritatea să aprobe pentru competiţiile naţionale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime şi 14 m lăţime.

Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie să fie trasate cu aceeaşi culoare (de preferinţă alb), să aibă o lăţime de 5 cm şi să fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lăţimile terenului) şi liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipelor trebuie să fie situate la cel puţin 2 m distanţă de terenul de joc.

Linia de centru trebuie trasată, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecărei linii laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara fiecărei linii de tuşă. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului şi va avea o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a circumferinţei. Dacă suprafaţa cercului central este colorată, atunci culoarea va fi aceeaşi cu cea a zonelor de restricţie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere şi o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează.

Liniile de aruncări libere şi zonele de restricţie

O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund şi trebuie să aibă 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginară care uneşte mijlocul celor două linii de fund. Zonele de restricţie trebuie să fie spaţiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncări libere şi liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte şi de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepţia liniilor de fund, fac parte din zona de restricţie.

Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol avand un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confecţionată dintr-o cameră de cauciuc, acoperită cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, având greutatea de 600-650 gr. şi circumferinţa de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri în teren (conform regulamentului FIBA), ajutaţi de un scorer şi un cronometror.

Un meci de baschet se desfăşoară în 4 reprize de câte 10 minute fiecare, cu o pauză de 2 minute între sferturile 1-2 şi 3-4, precum şi o pauză de 15 minute între sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. În campionatul nord-american NBA meciul se desfăşoară în 4 reprize de câte 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometrează timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate întreruperile jocului. Coş înscris este valabil numai dacă mingea intră în coş pe deasupra lui şi trece prin el. Daca in momentul aruncarii jucatorul se afla exteriorul liniilor de trasare a semicercului semicercului, atunci aruncarea va valora 3 puncte. Daca aruncatorul se va afla in interiorul sau in contact cu linia de trasare a semicercului, aruncarea va valora 2 puncte. Fiecare aruncare de la linia de aruncari libere va valora 1 punct. Un meci de baschet nu se termină niciodată cu un scor de egalitate între cele două echipe. Au existat competitii in care echipele puteau termina la egalitate un meci, in cazul desfasurarii unei competitii stil tur -retur, dar numai in cazul meciului tur. În cazul în care la sfârşitul timpului regulamentar de joc cele două echipe se află la egalitate, meciul se va prelungi cu o repriză de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Dacă şi la capătul acestei reprize situaţia de egalitate continuă, meciul se va prelungi cu atâtea reprize cât este necesar ca la final o echipă să aibă cel puţin un punct mai mult decât adversara sa.

După fiecare coş marcat, mingea se repune în joc de către echipa aflată în apărare din orice loc aflat înapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda în ambele reprize de câte două ori fiecărei echipe, la cererea antrenorului sau a jucătorilor.

În jocul de baschet sunt sancţionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greşelile personale (efectuate prin contact direct cu un adversar). În timpul driblingului jucătorul se poate deplasa pe teren, dar dacă a oprit driblingul, nu-l poate relua, făcându-se vinovat astfel de „dublu dribling”.

Pivotul este un post deţinut de un jucător într-o echipă de baschet. Mai poate desemna mişcarea unui jucător cu mingea, care menţine cu un picior contactul cu solul, iar cu celălalt îşi schimbă direcţia o dată sau de mai multe ori. Regula paşilor interzice jucătorului aflat în posesia mingii să se deplaseze cu ea în braţe. Regula celor 3 secunde nu permite unui jucător în atac să stea mai mult de 3 secunde în suprafaţa de aruncări libere sau să ţină mai mult de 5 secunde mingea în posesia sa, fără s-o bată în podea. Regula celor 8 secunde obligă echipa care are mingea să treacă în acest interval de timp în terenul advers (cu mingea). Regula celor 24 de secunde impune echipei în atac să arunce la coş în timp de maximum 24 de secunde. Un jucător care comite 5 greşeli personale în timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.

“Mă simt foarte bine, ca acasă, am revenit cu ambiţie, pregătit. Va urma o perioadă grea, importantă, ei ştiu lucrul acesta pentru că au mai lucrat cu mine şi nu e nicio problemă. Am fost bucuros să îi revăd, dar acum trecem la treabă. Deocamdată ca noutate e doar Andrei Cristea şi atât. Şi o groază de jucători tineri. Pentru început e bine, sunt mulţumit de lot. Am mai spus-o, ne vom decide după turneul din Germania. Acesta este primul lot la care se vor mai adăuga trei sau patru jucători sper eu. Din Europa, de peste tot. Am urmărit foarte mulţi jucători, nu numai eu, şi Moldovan şi Cornel Dinu. Vom vorbi mai multe când semnează, nu vreau acum să dau nume şi nici pe ce posturi. Sper însă ca până sâmbătă să am cel puţin doi jucători”, a declarat Rednic.

La reunire au fost prezenţi următorii jucători: Florin Matache, Denis Romanovs (portari), Silviu Izvoranu, Nino Pekarici, Zie Diabate, Cristian Pulhac, Lucian Goian, Sergiu Homei, Dragoş Grigore (fundaşi), Ilie Iordache, Adrian Ropotan, Vojislav Vranjkovici, Gabriel Torje, Marius Alexe, Anoh Atoukora, Dan Bucşă (mijlocaşi), Ionel Dănciulescu, Osvaldo Miranda, Andrei Cristea, Mihai Damaschin (atacanţi). Au lipsit Bratu (învoit), Zicu (la recuperare în Germania), Lobonţ, Moţi şi Adrian Cristea, toţi fiind în lotul echipei naţionale la Euro.

Se pare că Zicu ar fi trebuit să meargă în Antalya în vacanţa oferită de federaţie jucătorilor. N-a fost să fie, pentru că o accidentare la umăr în meciul cu Universitatea l-a scos definitiv din cărţi. „Atunci am ştiut că s-a terminat cu visele de Euro. Durerile erau atât de mari, că nu puteam să alerg. Am hotărât să rezolv toate problemele medicale”, zice Zicu. „După ce plec de aici o să fiu ca un nou-născut. Cert e că nu o să mai forţez cum am făcut în iarnă. Dacă doctorii o să-mi zică acum să joc după o lună, eu o să stau pe bară o lună şi două săptămâni. Când intru, vreau să dau totul!”.

„Până acum nu am primit nicio ofertă din partea celor de la Dinamo, însă fotbaliştii vizaţi de ei sunt transferabili. Îi aşteptăm la discuţii“, a declarat oficialul francez.

Surse apropiate dinamoviştilor susţin că Lazio încearcă să recurgă în aceste zile la aceeaşi tactică. Romanii, care au anunţat deja în presă că vor să-l achiziţioneze definitiv pe apărătorul de 21 de ani, trebuie să le mai achite „câinilor” 4,2 milioane de euro. Criza financiară pe care o traversează biancocelestii de doi ani ar putea împiedica însă transferul. Asta deoarece băncile sunt circumspecte când vine vorba de Lazio, mai ales că echipa de pe „Olimpico” nu prea dispune de garanţii. Astfel, italienilor le va fi foarte greu să obţină împrumutul, mai ales că este vorba de o sumă de trei ori mai mare decât în iarnă. Conducătorii lazialilor trebuie să trimită un răspuns oficial „câinilor” în ce priveşte transferul definitiv al lui Radu până pe 30 iunie 2008.